ramas bun!

nu poti sa nu privesti soarele molau in ochi si sa nu te bucuri de caldura-i si mangaierile intarziate.
nu poti sa nu vezi explozia de culori ce-ti desfata implicit toate simturile.
nu poti sa nu explodezi si tu a galben in mii de nuante de maro pamantiu si rosu navalnic.
nu poti sa nu spicuiesti din amintiri fire de praf si sa le cladesti laolalta cu dor.
nu poti sa nu-ti fie dor de tine insati.
nu poti sa te ignori in ultima zi de octombrie, alungand melancolii ce se revarsa.
nu poti sa nu iubesti toamna in ziua ei de sarbatoare repetata.
nu poti sa uiti sa-ti iei ramas bun de la octombrie.
in felul tau, indiferent care-ar fi!

nud

Am pierdut un cuvant, apoi altul, un gand, apoi inca unul, o amintire dupa cealalta, ramanand goala ca toamna asta hoata de timp, dar pustie... si mult prea rece pentru vise atat de lalaite, incat inca ard...

hai- hui

cutreiera mintea-mi hai- hui
si-o las.- cladeste
castele 'nalte de nisip
arzand de dor.- speranta
mai pune-un strop.- iubeste
un vis prea indelung
crescut.- gospodareste
pe crude realitati
cladit.- dospeste
din necesitati.
dorinta-i pune lustru
aurit.- iubeste
imagini colorate.
si-o las.
cutreiera hai- hui.