de unde vin cuvintele?
ganduri inca in fasa,valatuci de fum printre idei,picaturi inspirate din ploaie, miros de reavan,vorbe nespuse ,sperante si licurici in priviri ;la inceput au fost vocalele, mandre, calme,rotunde si semete...poticnite s-au trezit consoane...prinse-n vartej , duse de sentimente, valsand sau luandu-se la tranta...
odata rostite cuvintele au viata proprie....negreli mazgalite pe-o foaie de hartie sau culori ce intensifica curcubeul...sunt cuvinte si cuvinte: unele care iubesc , se prind in valtoarea vietii si se uita, vorbe carora nu le pasa, care vin din neant si se pierd tot acolo ...altele care dor, sfasie si pot schimba rostul vietii! vorbe goale , cuvinte murdare , care ataca mintea si te vand durerii...le definesc ca necuvinte si le atribui unor neoameni...e bine sa stai departe , insensibil si invizibil printre ei si lumea lor neghioaba, plina de noroi si infestata de puroi!ajunge un varf de ac si le imprastii nebunia!
dar cred in magia bunului simt , vorbelor provenite si insailate din zambet , frumusete si respect!cuvinte adevarate , traite,cultivate, udate si crescute frumos care-ti imbogatesc inima, mintea si viata!alaturi de cei care cred in ele simti ca viata merge inainte si nu se risipeste!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu