am o sumedenie de etuiuri colorate,frumoase de-ti iau ochii.te-nsenineaza cu simplitate. fiecare adaposteste cate-o pereche de ochelari.care mai de care.
pentru ca mi-e teama.mi-e teama sa privesc lumea-n ochi.imi ascund privirile sub sticla ,anihiland voiniceste impactul realitatii.
am agonisit cate-o pereche de lentile pentru fiece etapa , oricare ar fi momentul.le-am ales cu grija,obsedata de diversitate si ordine.
privesc lumea prin lentile colorate.
Lista mea de bloguri
luni, 20 august 2012
sâmbătă, 18 august 2012
'neatza!
dimineata devreme...inca ma impleticesc prin casa , izbindu-ma de cadrul usii si impiedicandu-ma de proprii papuci! stiu sigur( asta-i singura certitudine la ora asta) ca trebuie sa depasesc cumva stadiul asta de zombi!!! pun apa la fiert si plec spre baie ; sunt pe cale de a-mi desavarsi toaleta de dimineata,cand imi amintesc de ea! cu un ochi inchis si periuta de dinti in coltul gurii topai dizgratios si constat ca a ramas suficienta apa pentru o lingurita cu varf ! ii dau drumul in apa bulbucita, inchid focul , acopar si plec sa-mi clatesc gura si sa-mi deschid celalalt ochi.Obiectiv atins,ma intorc si descopar ... aroma ma invaluie si ma trezesc instant! strecor in cana mea draga si ma gandesc : azi e ziua cu lapte,miere si scortisoara! imi iau amestecul , mai clincan lingurita de cateva ori si sorb!un deliciu! am inchis ochii , oftand usor,constienta fiind ca momentul asta ar fi o super reclama la cafea!

ritualul cafelei imi da mereu fiori !am eliminat toate sofisticaturile de aparate folosite de cativa ani buni incoace si m-am intors la...ibric.fara nisip!si nu-mi pare rau! deloc!
buna dimineata!
ritualul cafelei imi da mereu fiori !am eliminat toate sofisticaturile de aparate folosite de cativa ani buni incoace si m-am intors la...ibric.fara nisip!si nu-mi pare rau! deloc!
buna dimineata!
vineri, 17 august 2012
doare de dor
mi-a fost dor. ti-am simtit lipsa profund si indeaproape.impreuna silabiseam tacere, cuvintele se pierdeau in neant, iar respiratiile ni se impleteau tacit ca firele matasoase ale martisorului. nu gaseam rime pentru ca nu le cautam, nu cerseam atentie pentru c-ajungeau sclipirile din priviri. aerul impins de furtuna s-a dilatat intre noi, spargandu-ne apropierea. te-am privit din ce in ce mai departe, scurgandu-te din clepsidra existentei. pe furis, te-am surprins invaluit de fum. o pala de vant te-a risipit subtil. te-am daruit tacerii.
de tot rasu'
relache si sustache pe o tema simpla :"o chestiune de educare a perceptiei - umorul" si recunoasterea sobra de pierdut identitate somnoroasa si gadilacioasa, posedata de umor!nu l-am pierdut, cred ca l-am omorat, undeva ,pe drum.
ma recunosc intocmai si ma intreb uneori daca n-am devenit cumva vreo posaca de-aia amaruie de-ti vine sa fugi numai cand ii vezi mutra contorsionata de prea multa seriozitate! educatie a umorului ? mi se pare ok ideea , dar inutil de punere in practica...la mine. din cauza perioadei? nefasta , cretina si fada? iti spun ce gandesc eu : odata ce-am pornit pe panta asta , mi se pare cam greu de indreptat lucrurile...iar perioadele nefaste ti se pare ca se inlantuie ... ma minunez cand imi simt zambetul real iar cand rad , fac o pauza si ma intreb intai daca nu sunt ridicola
azi e o zi frumoasa si bantui in cautarea neridicolului
parol!
ma recunosc intocmai si ma intreb uneori daca n-am devenit cumva vreo posaca de-aia amaruie de-ti vine sa fugi numai cand ii vezi mutra contorsionata de prea multa seriozitate! educatie a umorului ? mi se pare ok ideea , dar inutil de punere in practica...la mine. din cauza perioadei? nefasta , cretina si fada? iti spun ce gandesc eu : odata ce-am pornit pe panta asta , mi se pare cam greu de indreptat lucrurile...iar perioadele nefaste ti se pare ca se inlantuie ... ma minunez cand imi simt zambetul real iar cand rad , fac o pauza si ma intreb intai daca nu sunt ridicola
azi e o zi frumoasa si bantui in cautarea neridicolului
parol!
joi, 16 august 2012
8
n-am experimentat anumite sentimente, ba chiar le gandeam de rau .ciudat ! simt uneori, ceva ca un ghem,un nod , undeva in piept, fara localizare exacta ...il simt si-atat...mint ! uneori doare!
o fi ura? o fi depresie? sau putin din ambele?
sau doar realitate...palma peste ceafa sau chiar un pumn in fata , numita comun : trezirea la adevar ! in care vezi clar ,chiar ridicol de senin ceea ce ai in fata , disponibil , transant de intangibil , dureros de atractiv sau pur si simplu infinit!
o fi ura? o fi depresie? sau putin din ambele?
sau doar realitate...palma peste ceafa sau chiar un pumn in fata , numita comun : trezirea la adevar ! in care vezi clar ,chiar ridicol de senin ceea ce ai in fata , disponibil , transant de intangibil , dureros de atractiv sau pur si simplu infinit!
miercuri, 15 august 2012
trai pe vatrai !
cand sa traiesti?
te nasti primind o scufie roz sau albastra dupa sex ( vad ca mai nou se poarta bi: mov si verde), un sfarc in gura care nu te lasa sa-ti exprimi simtamintele, servetele parfumate,talc si scutec colorat,indulgenta si inscriere in tipare vizavi de carucior, rotobil, perne, asternuturi, jucarele, pupicuri si imbratisari."tine-tu" de la unul la altul( bunica 1,matusa 3,bona 5 s.a.m.d.)mototolesti toate ideile poznase si incerci sa te hlizesti corespunzator la aparatul foto care imortalizeaza prima zi de gradi si deja de scoala( s-a implementat clasa pregatitoare , care te avanseaza din mers la abecedar si calcule aritmetice).clasa proaspat vopsalita,perdele diafane,perinuta sub poponet,dulapuri speciale,cheie la usa clasei,PC-uri sofisticate cu jocuri inedite,final de an,alegeri de coronite in vederea premierii ... responsabilitati perene.
canta gaudeamus,mami isi sterge lacrimile si te trezesti deja student.te gandesti ca incepe viata pe cont propriu! da'de unde :trebuie sa te lupti sa implinesti cerintele si asteptarile alorlati ca si pana acum, o lupta a lor pentru inradacinarea ta in societate.
apoi trebuie sa te implinesti,zice lumea ca trebuie neaparat sa-ti vezi de visul tau.
probabil cu job-u'.
crezi ca urmeaza sa intri in randul lumii , sa te pricopsesti cumva cu o familie, sa torni si ceva plozi, care sa-ti duca visele ( de care nu mai ai timp ) mai departe.
vesnic pe fuga, vesnic sa fii ca lumea si sa faci cum zice ea, in continua alergare .
indobitocit de-a binelea , fara stima pentru propriul eu, te trezesti la o oarecare faina varsta sa te-ntrebi : da' eu??????
trosc! intre punctele astea multe, ar trebui pe undeva introdusa si tema trairii ,facerii de cap, distractiei maxime...numai ca...te-ai trezit tarziu.
si brusc ,idee de afacere :P job de pensionar :)) birtu'tineretii preschimbat dupa moda timpurilor prezente si bolnavicioase in taman clubul varstei a...mia ! ca nu mai poti sti cand se face trecerea de la prima la a doua , a treia si cat te mai tin ponturile !club cu toate avertizarile specifice,inclusiv carje , masaj postceafa , suport piciorolog, palmacaldaperinichi si alte belele pe care ti le-aduce timpul.
acum, mai ai un singur gand : da-i cu viata !
te nasti primind o scufie roz sau albastra dupa sex ( vad ca mai nou se poarta bi: mov si verde), un sfarc in gura care nu te lasa sa-ti exprimi simtamintele, servetele parfumate,talc si scutec colorat,indulgenta si inscriere in tipare vizavi de carucior, rotobil, perne, asternuturi, jucarele, pupicuri si imbratisari."tine-tu" de la unul la altul( bunica 1,matusa 3,bona 5 s.a.m.d.)mototolesti toate ideile poznase si incerci sa te hlizesti corespunzator la aparatul foto care imortalizeaza prima zi de gradi si deja de scoala( s-a implementat clasa pregatitoare , care te avanseaza din mers la abecedar si calcule aritmetice).clasa proaspat vopsalita,perdele diafane,perinuta sub poponet,dulapuri speciale,cheie la usa clasei,PC-uri sofisticate cu jocuri inedite,final de an,alegeri de coronite in vederea premierii ... responsabilitati perene.
canta gaudeamus,mami isi sterge lacrimile si te trezesti deja student.te gandesti ca incepe viata pe cont propriu! da'de unde :trebuie sa te lupti sa implinesti cerintele si asteptarile alorlati ca si pana acum, o lupta a lor pentru inradacinarea ta in societate.
apoi trebuie sa te implinesti,zice lumea ca trebuie neaparat sa-ti vezi de visul tau.
probabil cu job-u'.
crezi ca urmeaza sa intri in randul lumii , sa te pricopsesti cumva cu o familie, sa torni si ceva plozi, care sa-ti duca visele ( de care nu mai ai timp ) mai departe.
vesnic pe fuga, vesnic sa fii ca lumea si sa faci cum zice ea, in continua alergare .
indobitocit de-a binelea , fara stima pentru propriul eu, te trezesti la o oarecare faina varsta sa te-ntrebi : da' eu??????
trosc! intre punctele astea multe, ar trebui pe undeva introdusa si tema trairii ,facerii de cap, distractiei maxime...numai ca...te-ai trezit tarziu.
si brusc ,idee de afacere :P job de pensionar :)) birtu'tineretii preschimbat dupa moda timpurilor prezente si bolnavicioase in taman clubul varstei a...mia ! ca nu mai poti sti cand se face trecerea de la prima la a doua , a treia si cat te mai tin ponturile !club cu toate avertizarile specifice,inclusiv carje , masaj postceafa , suport piciorolog, palmacaldaperinichi si alte belele pe care ti le-aduce timpul.
acum, mai ai un singur gand : da-i cu viata !
sâmbătă, 11 august 2012
azur
am uitat sa privesc cerul!!!
privirile mele s-au incapatanat sa ramana pe pamant,urmarind viata de acolo cu apasare. coscovita,aplecata,parand marunta si nepasatoare. ma strecor incet, tiptil, nevrand sa deranjez trecatorii.ii privesc de jos,cumva din lateral,incercand sa vad strada fara mine.nemiraculos, recunosc viata prelingandu-se din mine, fara mine, continuand nestingherita. cumva ma minunez cat de neschimbata ramane cu disparitia unui singur( sau mai multi)pioni.aceeasi strada murdara, aceiasi oameni grabiti, acelasi stres cu sau fara mine. sau fara altul.
privirile mele s-au incapatanat sa ramana pe pamant,urmarind viata de acolo cu apasare. coscovita,aplecata,parand marunta si nepasatoare. ma strecor incet, tiptil, nevrand sa deranjez trecatorii.ii privesc de jos,cumva din lateral,incercand sa vad strada fara mine.nemiraculos, recunosc viata prelingandu-se din mine, fara mine, continuand nestingherita. cumva ma minunez cat de neschimbata ramane cu disparitia unui singur( sau mai multi)pioni.aceeasi strada murdara, aceiasi oameni grabiti, acelasi stres cu sau fara mine. sau fara altul.
cald
iti privesc chipul trist,frumos odata...prin felul tau de a fi, prea realist, prea cinstit, prea uman pentru timpuri cainoase...privesti in zare cu ochii tai mari,luminosi candva; si-au pierdut stralucirea in timp, pe masura ce ai inaintat prin hatisuri, ai inlaturat umbre, ai izgonit temeri, ai gustat din amaraciuni voite...iti revezi franturi din viata, nu le retraiesti , doar te intrebi "ce-ar fi fost daca?" stii ca viata nu este decat o suma a alegerilor: bune, nebune, potrivite , alese, culese, copiate sau originale. dar ale tale. ti le-ai inchipuit mereu ca pe niste rascruci de doua, trei sau chiar mai multe cai. stai! te-ai oprit( sau nu), ai gandit(sau nu), ai ales(sau nu), cert este ca peste ceva timp (mult sau nu)a trebuit sa pasesti pe unul dintre ele. ce si cum ai ales ? pe moment, poate nici nu ti-ai dat seama ca alegerea ti-ar fi putut schimba viitorul. oare ai crezut vreodata in destin?
cateva riduri au ales pielea fina din coada ochilor, dar nu-i uratesc, ci le da un plus de noblete...finetea ta innascuta s-a amplificat de cand cu boala, marindu-ti fragilitatea. pielea pare stravezie uneori, mai ales la apusul soarelui. te vad tresarind, sprancenele se apropie usor, adancind cutele de pe fruntea inalta, zburlind cateva fire din bretonul obraznic. te-ai gandit la apus. fiecare dintre noi vom avea unul. moartea nu mai inseamna nimic, nici macar o alta alegere. nu te teme...priveste inainte cu dor..................
portretul acela te va contine mereu... vei fi un inger cu aripi. diafane, caldute, usoare si placute. pentru zbor. deasupra viselor si implinirilor. deasupra sperantelor de tot felul, inchipuite sau nu, spuse sau ascunse in cotloanele inimii. inger.n evazut, neauzit, nedefinit.
totul este ca o scena. a vietii. sau a mortii. depinde cum iti joci rolul. cortina va cadea oricum. greoaie, dintr-o data, pustiitoare. si...definitiva.
cateva riduri au ales pielea fina din coada ochilor, dar nu-i uratesc, ci le da un plus de noblete...finetea ta innascuta s-a amplificat de cand cu boala, marindu-ti fragilitatea. pielea pare stravezie uneori, mai ales la apusul soarelui. te vad tresarind, sprancenele se apropie usor, adancind cutele de pe fruntea inalta, zburlind cateva fire din bretonul obraznic. te-ai gandit la apus. fiecare dintre noi vom avea unul. moartea nu mai inseamna nimic, nici macar o alta alegere. nu te teme...priveste inainte cu dor..................
portretul acela te va contine mereu... vei fi un inger cu aripi. diafane, caldute, usoare si placute. pentru zbor. deasupra viselor si implinirilor. deasupra sperantelor de tot felul, inchipuite sau nu, spuse sau ascunse in cotloanele inimii. inger.n evazut, neauzit, nedefinit.
totul este ca o scena. a vietii. sau a mortii. depinde cum iti joci rolul. cortina va cadea oricum. greoaie, dintr-o data, pustiitoare. si...definitiva.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)