cald

iti privesc chipul trist,frumos odata...prin felul tau de a fi, prea realist, prea cinstit, prea uman pentru timpuri cainoase...privesti in zare cu ochii tai mari,luminosi candva; si-au pierdut stralucirea in timp, pe masura ce ai inaintat prin hatisuri, ai inlaturat umbre, ai izgonit temeri, ai gustat din amaraciuni voite...iti revezi franturi din viata, nu le retraiesti , doar te intrebi "ce-ar fi fost daca?" stii ca viata nu este decat o suma a alegerilor: bune, nebune, potrivite , alese, culese, copiate sau originale. dar ale tale. ti le-ai inchipuit mereu ca pe niste rascruci de doua, trei sau chiar mai multe cai. stai! te-ai oprit( sau nu), ai gandit(sau nu), ai ales(sau nu), cert este ca peste ceva timp (mult sau nu)a trebuit sa pasesti pe unul dintre ele. ce si cum ai ales ? pe moment, poate nici nu ti-ai dat seama ca alegerea ti-ar fi putut schimba viitorul. oare ai crezut vreodata in destin?
cateva riduri au ales pielea fina din coada ochilor, dar nu-i uratesc, ci le da un plus de noblete...finetea ta innascuta s-a amplificat de cand cu boala, marindu-ti fragilitatea. pielea pare stravezie uneori, mai ales la apusul soarelui. te vad tresarind, sprancenele se apropie usor, adancind cutele de pe fruntea inalta, zburlind cateva fire din bretonul obraznic. te-ai gandit la apus. fiecare dintre noi vom avea unul. moartea nu mai inseamna nimic, nici macar o alta alegere. nu te teme...priveste inainte cu dor.

.................
portretul acela te va contine mereu... vei fi un inger cu aripi. diafane, caldute, usoare si placute. pentru zbor. deasupra viselor si implinirilor. deasupra sperantelor de tot felul, inchipuite sau nu, spuse sau ascunse in cotloanele inimii. inger.n evazut, neauzit, nedefinit.
totul este ca o scena. a vietii. sau a mortii. depinde cum iti joci rolul. cortina va cadea oricum. greoaie, dintr-o data, pustiitoare. si...definitiva.