mic, pitic...imi fac cu greu loc printre picioarele oamenilor mari...adevarati uriasi! privesc in sus si nu zaresc decat o imagine grotesca a unei infatuari degradante...pantofi de lac cu dungi de praf ramase de la marea incercare de a aranja dunga brici a pantalonului de ultima fita,camasa apretata , stand sa crape peste burta prea rotunda...mai sus barbia dubla,buzele stranse,fruntea incruntata si o privire fulgeratoare si plina de ura...lipseste ceva si o simt cu toata fiinta mea ... eticheta! de om cu relatii,sustinut si avut, cu studii facute la academia din fundul curtii, masterul in strainataturi si scoala vietii la carciuma denumita extrem club select.Aaaaaaaaa! si restrans! Numai pentru cei distinsi, culti , cu diplome multe si conturi grase in banca.
Ma strecor sa ies la lumina,dar sunt multi, prea multi ...s-au schimbat timpurile... patina vremii si-a pus amprenta peste bunul simt si cei sapte ani de acasa,bunele maniere au ramas frumos stivuite in dulapul bunicii,omenia si nobletea inchise in albumele copilariei.Pacat!Au imbatranit frumos si nu si-au asigurat descendenta ... de prea mult timp liber, gustul banilor si al puterii, al sentimentului grozav de-a fi mai presus de toate si de toti...S-a implementat motto-ul care tine seama de urcarea sistematica si calcarea in picioare a tot ce se opune acesteia.
eu? mic,pitic... strabat o astfel de lume?sa fii bogat, cu costum si floare la butoniera si prostia purtata mandru in loc de lavaliera...pare a fi destul de greu...fiecare are momente in care predomina senzatia ca stie tot si se comporta ca atare.
Ma privesc pe furis,tricoul meu ponosit nu cadreaza cu atmosfera,pantalonii mei sunt fratii de la tara ai acelora dungati, imi ascund pantofii vechi si dragi sub scaunul pe care stau...daca ar avea putere, ochii aceia si privirea dura m-ar strivi pe loc.Imi trece prin memorie Aristotel:"Suntem ceea ce facem in mod repetat. Excelenta, deci, nu este altceva decat o obisnuinta."
Respir adanc, imi iau o doza de curaj si incredere si parasesc cu capul sus cloaca care mi se parea un vis de neatins.Prefer sa-mi citesc cartea mea veche si neatragatoare decat extrase de conturi,prefer sa am pantofii scalciati si prospetime in minte, respect si omenie, candoare si nevinovatie,lasand grandomania sa-si adere noi membri si sa organizeze sedinte pentru stabilirea facultatii si a deplinatatii lor ?????!!!!
sa te ridici din umbra sau sa renasti din cenusa....ai murit si traiesti inca...prin prieteni, idei conservatoare si consecventa ,mandrie si castitate, onestitate si incredere in adevaratele valori.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu