ma dor tacerile. ma sfasie.le oblojesc pe ele, ranile, cu plasturi de poezie, farame de muzica si le spal cu ploaie.
fie-mi tacerile tacute...dar spun atat de multe.imi ofilesc ganduri si-mi usuca lacrimi. in cioburi. marunte.si dor.imi ratacesc dorul printre stropii de ploaie.imi spal ratacirea cu lacrimi.si tac.
fie-mi tacerile tacute...
Cat de frumos si trist, in acelasi timp.
RăspundețiȘtergere