in timp...

am luat o amintire... un vis as putea spune, l-am tinut in causul mainilor, sa-l reinvii pana am simtit cum imi tic-tac-aie pe pielea usor umeda a palmelor. emotia ma copleseste. inseamna ca asta, cu jocul de-a calatoriile in timp nu-i numai o poveste. te vad in penumbra, iti admir statura si-mi inchipui tinuta si atitudinea. imi pareai odata impozant si de neatins. rasare lumina, intocmai ca pe-o scena, cuprinzandu-te in aura reflectorului din mintea mea. revad clipe frumoase, o data, de doua ori... pana dau de eternitate. eternitatea mea. iti trasez conturul chipului, usor, iar si iar, pana cand il invat pe de rost. sa nu mi-l ia uitarea.