diminetile sunt numai ale mele :)le iubesc intr-un spatiu atemporal. doar eu, cafeaua aburinda si amortirea. privirea mijita si molateca imi absoarbe o non-energie nevinovata. nici macar nu rostesc cuvantul incerc. ma pierd in alungiri de nopti instelate si pur albastrite, ferecate-n egoismul placerilor efemere. le pastrez doar pentru mine, fara altruismul moralitatii. mi le dedic cu o siniubire feroce pret de o fericire intensa.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu