tomnatic...

s-a dus vara...incet ,incet dorurile prelungi transforma ardoarea intr-o dragoste defuncta.

iubita mea -vara- se pierde lasciv in umbre desfasurate pe aleile din parc, pe care ma plimb frenetic ,cu grija de a nu ma pierde si pe mine.ma doare tipatul ei de ramas bun , care mi se rasfrange in inima prin ecouri prelungite , suieratoare ce-mi sfarteca auzul.ma doare nefiinta ei si-mi tac soaptele cu lacrimi.imi adun amintirile , putin din caldura ramasa si le salvez in zambetul flusturatic al toamnei. imi lungesc plimbarea ,constienta ca urmatoarea va fi un drum spre necunoscut la brat cu proaspatul anotimp.ma voi imbraca in frunze si-mi pregatesc trupul sa- ti respir culorile...toamna.