ultima s-a spart.s-a desfacut in mii de cioburi colorate,sfarmandu-mi universul , credinta si increderea.ma zoresc sa merg cat mai departe, dar uneori cate un ciob imi mai sfarteca pielea , lasand lacrimile sa se-nsire pe un obraz brazdat de viata si durere.
am dat sonorul mai tare la tot ce ma inconjoara faptic , m-am infipt in imaginatie, dand irealului putere de decizie asupra timpului.am ocolit drumuri batute , chipuri cunoscute si am fugit de orice imagine vadit tulburatoare.am ales cai ocolite , oameni fara chip si cuvinte alese.natura nuda , simplitate si pagini nescrise. pe care sa-mi pun dorurile .mi-e dor sa dansez cu stelele si sa joc sotron cu luna.mi-e dor sa ma plimb prin ploaie si sa alint roua dimineata.mi-e dor de lucruri demult uitate, mi-e dor de sentimente netraite.mi-e dor sa-mi fie dor.
ma destind intr-un abandon total , fara sa cer iertare nimanui.poate doar mie.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu