m-am trezit amortita dintr-un somn adanc,de-ala in care poti sa fii strabatut cu tancul si nu te obosesti sa misti vreun dej't ...imi simt extremitatile ca pe niste extensii straine,fata buhaita, ochii mici, adanciti si mintea scursa printre neuronii pietrificati...ma vad de undeva de sus,o mogaldeata ghemuita,clipind nedumerita in incercarile disperate de a descifra functiile vitale suspendate undeva pe peretele din fata,ca un tablou realizat de cosmaruri.
o adiere imi nelinisteste firele de par obraznice,cateva raze de soare imi picteaza genele in portocaliu,aerul imprumuta din culoarea mierii.imi recapat simturile si ma cuprinde o bucurie nemarginita.ma intind alene, mormai usor si toate celulele imi striga : ce bine e acasa!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu